Cel mai probabil, nici nu v-ati fi gandit ca ar mai fi o tactica mai speciala, in a invata si in a "jongla", in privinta limbii latine, intr-o forma logica si corecta de a forma cuvinte si de a descoperi sensuri si formule care pana acum nu pare sa fi interesat pe cineva intr-un mod special, dar ceea ce se vede scris pe aceasta foaie nu veti gasi in vreo carte sau manual ce ar incerca sa explice lingvistica latina.
Flexiunea (declinarea) numelor:
- in clasa numelor urmatoarele parti de vorbire:
1. Numele substantiv
2. Pronume
3. Numeralul
4. Adjectivul
Categoriile logico-gramaticale ce caracterizeaza numele:
1. Genul numelui - obiect
- insufletit - animat - masculin , feminin
- inanimat - neinsufletit - neutru
2. Numarul
- singular - unul singur
- plural = > mai multe obiecte : a) dualul (2 obiecte) - greaca* , b) pluralul = mai mult de 2 obiecte
3. Cazul numelui "obiect" - categoria logico-gramaticala ce indica situatia in care se afla obiectul-nume in raport cu alte obiecte sau procese exprimate in enunt.
- Nominativ
- Genitiv
- Dativ
- Acuzativ
- Ablativ
- Vocativ
4. Clasa de flexiune (de declinare) - care se stabileste dupa Vocala Tematica Specifica , care apare in structura cuvantului.
- pentru a indica - semnala toate aceste categorii logico-gramaticale care caracterizeaza numele-obiect (latina ca si greaca) si-a creat un semn - morfen indicator in functie de care observam - identificam aceste categorii logico-gramaticale.
- in semnalarea acestor categorii prin aceste semne - morfen trebuie identificata structura numelui latin.
Orice nume are urmatoarea structura morfenatica (de morfen) :
1. R(adicalul) nominal = partea / segmentul initial al cuvantului care se mentine neschimbat in cursul flexiunii / declinarii ; pentru a identifica si selecta R. cuvantului, dictionarul ofera obligatoriu de retinut forma cazului Nominativ si in sprijinul acesteia si forma cazului Genitiv (pozitia a doua in dictionar) "eliminand" terminatia acesteia.
Exemplu : silva ( Nominativ ) , -ae ( Genitiv ) = padure
R = silv-
- terminatia "-ae" de la Genitiv a fost "eliminata" si a ramas Radicalul cuvantului.
civis , -is = cetatean
R = civ-
domus , -us
R = dom-
- rolul Radicalului este pur semantic, indicand sensul sau ideea / notiunea exprimata de cuvant.
2. V(ocala) T(ematica) / = V(ocala) S(pecifica)
- morfenul aflat la finalul Radicalului care are dublu rol :
> indica clasa de flexiune (declinare) ,
> rol de vocala de legatura intre radical si sufixe ce urmeaza dupa aceasta.
In functie de . . . . . . . . . . . . . . . . , numele se clasifica in mai multe clase de flexiuni :
a) Radicalul in Vocala Specifica = " a " > declinarea I
exemplu: silva , - ae
V. S. = a > declinarea I
Terra , -ae
V. S. = a > decl. I
b) R in o (scurt) / u ( o scurt devine u inaintea lui "s" sau "m" )
ex. :
Lupus , -i
" u " dispare de la Genitiv fiind scurt.
Observatie: vocalele scurte la cazul Genitiv fie dispar, fie se modifica. Vocalele lungi sunt rezistente si se mentin nemodificate la toate cazurile.
regnum , -i = imparatie
V. S. = o (scurt) / u (scurt) > decl. II
R. = regn-
c) R in i (scurt) / e (scurt) > declinarea III vocalica - "parisilabica"
vulpes , -is = vulpe
R in V. S. =
arbor , -is
V.S. =
dux (ducs) , ducis
R = duc-
VS = 0
d) R in U (lung) > decl. IV
domus , -us = casa
cornu , -us
e) R in e (lung) > decl. V
res , rei = lucru, realitate (- substantiv abstract)
dies , -ei = ziua
fides , -ei = credinta
spes , -ei = speranta
- adjective , pronume - primele 3 declinari
Adjectiv : bonus (decl. II) , -a (decl. I) , -um (decl. II) = bun, buna
Pronume : tres , -ia (decl. III) = trei
Desinente Cazuale ( terminatii ) = morfemele - semn finale care se adauga la sfarsitul formei nominale pentru a indica urmatoarele categorii logico-gramaticale :
- genul numelui - obiect
- numarul numelui - obiect
- cazul numelui - obiect
Pentru Nominativ singular :
- S ( animate - masculin , feminin )
- M ( inanimat - neutru )
-
Pentru Genitiv singular
- I ( decl. I , II , V )
- IS ( decl. III , IV )
Pentru Dativ singular
- I { adscris ( alaturat) / subscris ( subinteles , V.S. = 0 )
Pentru Acuzativ singular
- M
Pentru Ablativ singular
-
Pentru vocativ singular
- = Nominativ singular
- E ( la decl. II animate )
Pentru Nominativ plural
- I ( decl. I si II )
- ES ( animate )
- A ( inanimate )
Pentru Genitiv plural
- UM ( precedat de " R " la decl. I , II , V )
Pentru Dativ plural
- IS ( decl. I si II )
- BUS ( decl. III , IV , V )
Pentru Acuzativ plural
- MS ( cade " M " si lungeste V.S. )
- A ( inanimate )
Pentru Ablativ plural = Dativ plural
Pentru Vocativ plural = Nominativ plural
Observatie : desinenta " i ", alaturata de V.S. " a ", devine " e ", ca in exemplul " silva , silvae ".
- toate substantivele neutre ( inanimate ) repeta desinenta N(ominativului) si la V(ocativ) si la Ac(uzativ) - singular.
Toate aceste morfeme se asambleaza intr-o singura forma dupa urmatoarea schema generala :
R (indica notiunea) + S.I. (grad de comparatie) + V.S. (clasa, elementul de legatura) + Desinenta caz ( gen, nr., caz ).
S(ufixul) de I(ntensitate) = morfemul semn ce indica gradul de dezvoltare (comparatie) a insusirii unui obiect.
a) S.I. =
b) S.I. = IOR ( / IUS ) => grad comparativ de superioritate = mai bun
c) S.I. = ISSIM => grad superlativ = foarte bun
Etapele declinarii numelor :
- identificare R(adical) eliminand desinenta cazului G(enitiv) de la
- identificare V.S. care apare dupa / la finalul R(adicalului)
- adaugarea si identificarea desinente cazuale : se trece R(adicalul) la toate cazurile
- se lasa liber pentru V.S. ( pe care o adaugam la sfarsit )
- se adauga desinenta pentru fiecare caz in parte
- . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ca element de legatura intre R(adical) si V(ocala) S(pecifica) numai daca { formeaza diftong " ai " scris " ae " final ; numai daca urmeaza consoana dupa consoana ; este V.S. lunga }
via , -ae = drum
R = vi-
V.S. = -a
Singular :
N. vi __ a __
G. vi __ a __ e ( i => e )
D. vi __ a __ e ( i => e )
Ac. vi __ a __ m
Abl. vi __ a __
V. vi __ a __
Plural :
N. vi __ a __ e ( i => e )
G. vi __ a __ ( r ) um
D. vi _____ is
Ac. vi __ a __ (
Abl. vi ____ is
V. vi __ a __ e ( i => e )
Nota Bene : la Nominativ singular si la Genitiv singular se respecta desinenta din dictionar.
lupus , -i = lup
R = lup
V.S. = o / u ( decl. II )
Singular :
N. lup __ u __ s
G. lup ______ i
D. lup __ o __ i
Ac. lup __ u __ m
Abl. lup __ o __
V. lup _____ e
Plural :
N. lup ____ i
G. lup __ o __ r um
D. lup ____ is
Ac. lup __ o __ (
Abl. lup ____ is
V. lup ____ i
bonus , -a , -um = bun, buna ( adj. N )
R = bon
V.S. = - o / u ( decl. II , masc.) ; - a ( decl. I , fem. ) ; - o / u (decl. II neu.)
- La feminin :
R = bon , VS = a
Singular :
N. bon __ a __
G. bon __ a __ e
D. bon __ a __ e
Ac. bon __ a __ m
Abl. bon __ a __
V. bon __ a __
Plural :
N. bon __ a __ e
G. bon __ a __ r um
D. bon ____ is
Ac. bon __ a __ (
Abl. bon ____ is
V. bon __ a __ e
- La masculin :
R = bon
VS = u
Singular :
N. bon __ u __ s
G. bon ____ i
D. bon __ o __
Ac. bon __ u __ m
Abl. bon __ o __
V. bon ____ e ( ! * )
!* - numai cand la N. sg. este " - us " la V. sg. este " -e "
Plural :
N. bon ____ i
G. bon __ o __ r um
D. bon ____ is
Ac. bon __ a __ (
Abl. bon ____ is
V. bon ____ i
- La neutru : ( R = bon ; VS = o / u )
singular :
N. bon __ u __ m
G. bon ____ i
D. bon __ o __
Ac. bon __ u __ m
Abl. bon __ o __
V. bon ____ e
plural :
N. bon ____ a
G. bon __ o __ r um
D. bon ____ is
Ac. bon ____ a
Abl. bon ____ is
V. bon ____ a
- - - continuare - - -
